Show Posts

This section allows you to view all posts made by this member. Note that you can only see posts made in areas you currently have access to.


Topics - apiacom1

Pages: [1] 2 3
1
Beneficiarii plăţilor compensatorii pentru M.13 sunt fermierii activi care utilizează terenuri agricole.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare anuale pentru continuarea activităţilor agricole în zonele desemnate cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13).

VALOAREA PLĂŢILOR COMPENSATORII PENTRU M.13

Plăţile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.13 vizează compensarea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit pe care fermierii le suportă datorită constrângerilor naturale și a celor specifice care se manifestă în zonele cu influenţă asupra producţiei agricole.

Valorile plăţilor compensatorii sunt următoarele:

Sub-măsura 13.1: Plăţi compensatorii în zona montană - 97 €/ha/an;
Sub-măsura 13.2: Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative - 62 €/ha/an;
Submăsura 13.3: Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice - 75 €/ha/an.

În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha (prag de la care începe aplicarea degresivităţii), valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depășesc această valoare:
- 1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar,
- 50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar,
- 100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar,
- peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar.

Pentru sM.13.2 și sM.13.3, în cazul în care în urma aplicării degresivităţii, valoarea plăţii compensatorii/ha ar ajunge la un nivel inferior celui de 25 €/ha, plata compensatorie acordată pe unitatea de suprafaţă va fi în cuantum de 25 €/ha.

Nu se poate solicita sprijinul aferent M.13 fără solicitarea SAPS.

Pentru mai multe informaţii referitoare la Măsura 13 - plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 consultaţi Ghidul informativ pentru beneficiarii Măsurii 13 – plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice din cadrul PNDR 2014-2020.

2
Sprijinul prin măsura 11 Agricultura ecologică este acordat în două direcţii: conversia la metodele de agricultură ecologică şi menţinerea practicilor de agricultură ecologică. Prin urmare sunt implementate două sub-măsuri:

- 11.1 sprijin pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură ecologică;
- 11.2 sprijin pentru menţinerea practicilor şi metodelor de agricultură ecologică.

Beneficiarii plăţilor compensatorii din cadrul M.11 Agricultură Ecologică sunt fermierii activi care utilizează terenuri agricole și sunt înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare:

- pe o perioadă de maximum 2 ani (pentru culturi anuale) și maximum 3 ani (pentru culturi perene) pentru pachetele care vizează sM.11.1 conversia la agricultura ecologică, cu menţinerea certificării suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la semnarea angajamentului;
- pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele care vizează menţinerea agriculturii ecologice (sM.11.2).

VALOAREA PLĂŢILOR COMPENSATORII PENTRU M.11

Plăţile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.11, vizează compensarea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit rezultate din aplicarea practicilor specifice agriculturii ecologice.

Valorile plăţilor compensatorii sunt următoarele:

Submăsura 11.1 - Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică:

Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) - 293 €/ha/an;
Pachetul 2 – legume - 500 €/ha/an;
Pachetul 3 – livezi - 620 €/ha/an;
Pachetul 4 – vii - 530 €/ha/an;
Pachetul 5 – plante medicinale și aromatice - 365 €/ha/an;
Pachetul 6 – pajiști permanente:
varianta 6.1 (aplicabilă la nivel naţional pe suprafeţe fără angajament M.10) - 143 €/ha/an;
varianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile și numai împreună cu un angajament M.10) - 39 €/ha/an.
Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică:

Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ)- 218 €/ha/an;
Pachetul 2 – legume - 431 €/ha/an;
Pachetul 3 – livezi - 442 €/ha/an;
Pachetul 4 – vii - 479 €/ha/an;
Pachetul 5 – plante medicinale și aromatice - 350 €/ha/an;
Pachetul 6 – pajiști permanente:
varianta 6.1 (aplicabilă la nivel naţional pe suprafeţe fără angajament M.10) - 129 €/ha/an;
varianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile și numai împreună cu un angajament M.10) - 73 €/ha/an.

CONDIŢII DE ELIGIBILITATE PENTRU M.11

Beneficiarul M.11 se angajează:

- să menţină angajamentul pentru o perioada de minimum 5 ani de la data semnării acestuia;
- să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază şi specifice la nivelul suprafeţelor agricole, prin completarea caietului de agricultură ecologică;
- să respecte cerinţele de bază relevante pachetelor pentru care aplică stabilite pentru fiecare angajament prin fișa tehnică a măsurii, pe parcelele agricole;
- să respecte cerinţele specifice aferente angajamentului pentru care aplică.

Pentru mai multe informaţii referitoare la Măsura 11 – agricultură ecologică din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 consultaţi Ghid informativ pentru beneficiarii Măsurii 11 – agricultură ecologică din PNDR 2014-2020!

3
Beneficiarii plăţilor compensatorii pentru M.10 sunt:

- fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafaţă (P1-P7 și P9- P11) ale M.10;
- fermierii care cresc femele adulte de reproducţie de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon, în cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al M.10.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha) sau pe UVM (pentru pachetul 8 din măsura de agro-mediu și climă, calculat pentru femelele adulte de reproducţie de rasă pură), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele măsurii M.10.

ALOAREA PLĂŢILOR COMPENSATORII PENTRU M.10

Plăţile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.10 vizează compensarea costurilor suplimentare și pierderilor de venit rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile Pagina | 8 agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor și a solului).

Valorile plăţilor compensatorii sunt următoarele:

Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV) – 142 €/ha/an;

Pachetul 2 – practici agricole tradiţionale (aplicat numai în combinaţie cu Pachetul 1):

varianta 2.1 - lucrări manuale - 100 €/ha/an;
varianta 2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajiști permanente utilizate ca fâneţe - 21 €/ha/an;
Pachetul 3 – pajiști importante pentru păsări:

sub-pachetul 3.1 – Crex crex:
varianta 3.1.1 - lucrări manuale - 310 €/ha/an;
varianta 3.1.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Crex crex - 231 €/ha/an.
sub-pachetul 3.2 - Lanius minor și Falco vespertinus:
varianta 3.2.1 - lucrări manuale - 159 €/ha/an;
varianta 3.2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus - 80 €/ha/an.
Pachetul 4 – culturi verzi - 128 €/ha/an;

Pachetul 5 – adaptarea la efectele schimbărilor climatice - 125 €/ha/an;

Pachetul 6 – pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

varianta 6.1 - lucrări manuale - 410 €/ha/an;
varianta 6.2 - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) - 331 €/ha/an.
Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) - 250 €/ha/an;

Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon:

Ovine - 87 €/UVM/an;
Caprine - 40 €/UVM/an;
Bovine - taurine și bubaline - 200 €/UVM/an;
Ecvidee - 200 €/UVM/an;
Porcine - 176 €/UVM/an.
Pachetul 9 - terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina):

sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) – 200 €/ha/an;
sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina):
varianta 9.2.1 - lucrări manuale - 269 €/ha/an;
varianta 9.2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) - 190 €/ha/an.
Pachetul 10 - refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole - 92 €/ha/an;

Pachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda):

sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda):
varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști - 255 €/ha/an;
varianta 11.1.2 – zonă de protecţie pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil - 100 €/ha/an.
sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie (Otis tarda):
varianta 11.2.1 - lucrări manuale - 269 €/ha/an;
varianta 11.2.2 - lucrări cu utilaje uşoare - 190 €/ha/an;
varianta 11.2.3 - lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) - 169 €/ha/an.

CONDIŢII DE ELIGIBILITATE PENTRU M.10

Beneficiarul se angajează:

- să menţină angajamentul pentru o perioada de minimum 5 ani de la data semnării acestuia;
- să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază şi specifice la nivelul suprafeţelor agricole/efectivelor de animale aflate sub angajament (pentru P8 din M.10), prin completarea caietului de agro-mediu;
- să respecte cerinţele de bază relevante pachetelor pentru care aplică stabilite pentru fiecare angajament prin fișa tehnică a măsurii, pe parcelele agricole și/sau animalele angajate;
- să respecte cerinţele specifice aferente angajamentului pentru care aplică.

În consecinţă, semnarea angajamentului de către fermier este cerinţă de eligibilitate.

Pentru toate pachetele M.10, cu excepţia P8, beneficiarul:

- este utilizatorul unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și se înregistrează la APIA cu suprafaţa agricolă;
deţine o suprafaţă minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha.

Pentru P5:

- sunt eligibili numai fermierii care deţin în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha.

Pentru P4 și P7:

- suprafaţa care face obiectul angajamentului trebuie să fie diferită de cea pentru care este obligatorie respectarea pe timpul iernii a standardului GAEC 4 referitor la protecţia solului (20% din suprafaţa de teren arabil a fermei). Așadar, pentru a se evita orice suprapunere cu standardul de eco-condiţionalitate, P4/P7 se poate aplica pe maximum 80% din suprafaţa de teren arabil aparţinând unei ferme.

Pentru P8, beneficiarul:

- deţine femele de reproducţie de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile prevăzute în Program, înscrise în registrul genealogic al rasei - secţiunea principală.

Pentru mai multe informaţii referitoare la Măsura 10 - agro-mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 consultaţi Ghidul informativ pentru beneficiarii Măsurii 10 – agro-mediu şi climă din PNDR 2014-2020!

4
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor- Campania 2017, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare, ce au încheiat convenții cu APIA pentru anul de cerere 2017. 
Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată în perioada 03. - 31.01.2017 aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017, pentru Măsura 14T – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine  sau  - pachetul b) păsări.
De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 70% pentru pachetul a) porcine și valoarea de 50% pentru pachetul b) păsări, din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2017.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.
De asemenea, reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M+maxim 2%.
În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.


5
INFORMARE privind măsurile de mediu şi climă aplicate în anul 2017 pe terenurile agricole

Începând cu anul 2007, România a beneficiat de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE pentru dezvoltarea rurală, cu scopul creşterii competitivităţii sectorului agro-alimentar şi forestier, diversificarea activităţilor în spaţiul rural şi scăderea dependenţei populaţiei de activităţile agricole, precum şi pentru îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural.

Astfel, în România a fost implementată începând cu anul 2007 Măsura 211 – zona montană defavorizată, iar incepând cu anul 2008 au fost implementate Măsura 212 – zone defavorizate (altele decât zona montană şi Măsura 214 – agro-mediu. Prin aceste măsuri s-a asigurat atât compensarea utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, dar şi compensarea pierderilor de venituri şi a cheltuielilor suplimentare înregistrate de fermierii care adoptă în mod voluntar practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, în scopul menţinerii valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protecţia biodiversităţii, protecţia apei, protecţia solului, reducerea emisiilor poluante şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice). Aceste măsuri au atras interesul fermierilor români, în perioada 2008-2015 fiind efectuate plăţi în volum de cca. 3,47 mld. euro în cadrul angajamentelor încheiate în cadrul celor 3 măsuri, ceea ce reprezintă cca. 42% din întreaga alocare a PNDR 2007-2013 şi 98% din alocarea măsurilor Axei 2 care au fost adresate sectorului vegetal.

Astfel, din datele extrase din bazele de date administrate de Agenţia de Plăţi, ținând cont de precizările metodologice aduse de Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare (CMEF) conform cărora angajamentele aplicate pe aceeaşi suprafaţă agricolă pot contriui la unul sau mai multe obiective stabilite pentru PNDR 2007-2013, rezultă că pe perioada anterioară de programare, plăţile acordate în cadrul măsurilor Axei 2 adresate terenurilor agricole au contribuit la:

menținerea biodiversităţii – 6,073 mil. ha;
calitatea solului – 864 mii ha;
calitatea apei – 2,186 mil. ha;
evitarea izolării şi abandonării terenurilor – 6,014 mil. ha;
diminuarea schimbărilor climatice – 1,431 mil. ha.
Pentru perioada de programare 2014-2020, a fost pus un accent deosebit pe promovarea utilizării eficiente a resurselor, precum şi pe creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în agricultură și zonele rurale, în concordanță cu obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020. Unul din instrumentele puse la dispoziţia Statelor Membre pentru atingerea acestor obiective este noul pachet de măsuri de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, adresate practicilor de agro-mediu şi climă (Măsura 10), agriculturii ecologice (Măsura 11) şi zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), aceastea fiind implementate în România începând cu anul 2015. Alocările acestor măsuri sunt unele consistente, fermierii putând accesa angajamentele în cadrul cărora sunt diponibile sume de cca. 2,66 mld. euro (Măsura 10 – 1,071 mld. euro, Măsura 11 – 236,42 mil. euro, Măsura 13 – 1,355 mld. euro).

În contextul definitivării cadrului legislativ aplicabil măsurilor de mediu şi climă, precum şi în urma lansării campaniei de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmăreşte o intensificare a acţiunilor de informare a tuturor utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru măsurile de mediu şi climă ale PNDR, cu privire la posibilitatea deschiderii unor angajamente, la condiţiile de eligibilitate şi la cerinţele specifice aplicabile în cadrul acestor angajamente, la standardele aplicabile (eco-condiţionalitate – GAEC şi SMR, cerinţe minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi substanţelor de protecţie a plantelor, activitatea minimă şi încadrarea în categoria fermierilor activi), dar şi la nivelul plăţilor acordate în cadrul fiecărui tip de angajament.

Cu scopul asigurării tuturor informaţiilor necesare pentru continuarea angajamentelor deschise pe parcursul anilor precedenţi care se află în derulare în acest an, dar şi pentru asigurarea sprijinului necesar pentru deschiderea unor noi angajamente în anul 2017, la nivelul instituţiilor implicate în elaborarea, implementarea şi promovarea măsurilor de mediu şi climă (Autoritatea de Management pentru PNDR, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură) au fost elaborate o serie de documente informative şi de ghidare, utile în accesarea şi implementarea cu succes a angajamentelor:

pliant informativ privind schemele / măsurile de plată pentru care se poate solicita sprijin prin cererea unică de plată în campania 2017,
pliant informativ privind completarea electronică a cererii unice de plată pentru anul 2017 folosind IPA Online,
pliant informativ privind normele de eco-condiţionalitate aplicabile în anul 2017,
afişe informative privind plățile compensatorii acordate în cadrul măsurilor de mediu și climă din PNDR 2014-2020,
broşura informativă privind măsurile compensatorii de dezvoltare rurală (măsurile de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020) aplicabile pe terenuri agricole în anul 2017,
lista zonelor eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020,
hărţile, la nivel judeţean şi regional, cu încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, indicănd arondarea acestora pe Centre Locale APIA,
Ghid informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu și climă ale PNDR 2014-2020,
Calendarele de aplicare a lucrărilor agricole pe pajişti permanente şi pe terenuri arabile, în corelare cu obligaţiile prevăzute de angajamentele de agro-mediu şi climă prevăzute de pachetele Măsurii 10,
modelele de caiete de agro-mediu şi pentru agricultura ecologică, însoţite de instrucţiuni de completare, adresate beneficiarilor Măsurii 10 şi Măsurii 11 din PNDR 2014-2020
broşura conţinând unele specii de plante care pot fi utilizate ca indicatori pentru pajiştile cu înaltă valoare naturală (HNV) din România,
Broşura conţinând speciile de plante utilizate ca indicatori de management (intensiv sau extensiv) al pajiștilor permanente cu înaltă valoare naturală (HNV) din Romania
Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2017 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală Judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online:

pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro),
pe site-ul AFIR (www.afir.info),
pe site-ul APIA (www.apia.org.ro).
Pentru a aduce aceste informaţii cât mai aproape de fermieri, în perioada imediat următoare se va desfăşura o amplă campanie de distribuire a documentelor enumerate anterior la instituţii şi parteneri ai MADR care activează la nivel naţional, regional, judeţean sau local.

În cadrul acestei campanii, MADR şi instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor de mediu şi climă (APIA şi AFIR) vor încerca prin informările postate pe site-urile proprii să prezinte informaţiile de detaliu privind modul de accesare şi condiţiile de implementare ale angajamentelor, astfel încât să se asigure cele mai bune condiţii pentru creşterea gradului de accesare al acestor măsuri, dar şi creşterea calităţii implementării ca rezultat al unei bune informări a beneficiarilor.

Materiale de informare: http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-informare1484830750
Consultaţi calendarele lucrărilor agricole pentru Măsura 10 - Agro-mediu şi climă: http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/masuri-de-mediu-si-clima/calendare-lucrari-agricole-masura-10.html
Consultaţi hărţile zonelor eligibile pentru Măsura 10 - Agro-mediu şi climă (hărţi disponibile pe judeţe şi regiuni): http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/masuri-de-mediu-si-clima/harti-zone-eligibile-masura-10.html
Descărcaţi modele de caiete şi instrucţiuni de completare pentru Măsura 10 - Agro-mediu şi climă: http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/masuri-de-mediu-si-clima.html

6
Începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă obligațiile care derivă din statutul de Stat Membru, fermierii români au putut beneficia de unele drepturi similare cu fermierii europeni. Între acestea, un rol important l-au avut fondurile adresate agriculturii și dezvoltării rurale, o componentă importantă a acestor fonduri fiind constituită de alocările financiare ale măsurilor Axei 2 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Astfel, utilizatorii de terenuri agricole din România, care au adoptat standarde superioare de mediu pe baze voluntare, au avut la dispoziție peste 3 mld. euro adresate conservării biodiversității, protecției resurselor naturale (în special a solului și a apelor), reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, conservării peisajelor tradiționale. Măsurile care au contribuit în perioada 2007-2013 în mod susținut la atingerea acestor obiective au fost cele adresate zonelor defavorizate (LFA) și măsura de agro-mediu.

Pe fondul caracterului extensiv al agriculturii practicată la scară largă în România, aceste măsuri au contribuit prin acțiunile propuse atât la evitarea intensivizării agriculturii în zonele rurale care asociază o mare valoare de mediu prin păstrarea speciilor sălbatice de plante și animale și a habitatelor prioritare la nivel european, cât și la evitarea abandonului activităților agricole în zonele cu potențial agricol limitat de unele condiții nefavorabile induse de factorii naturali. Practic, aplicarea acestor măsuri la scară largă, a asigurat în perioada 2007-2013 un echilibru între dezvoltarea economică rezultată în urma stimulării competitivității în spațiul rural pe de-o parte, și protecția mediului și menținerea peisajului rural tradițional pe de altă parte.

În acest context, la acest moment, datele de monitorizare ale PNDR 2007-2013 arată că o pondere importantă a terenurilor agricole au beneficiat în perioada 2007-2013 de aplicarea unui management durabil, extensiv, ceea ce indică succesul implementării acestor măsuri. În această perioadă un număr de peste 370 mii de fermieri au asigurat evitarea abandonului pentru cca. 2,83 mil. ha de terenuri agricole situate în zone defavorizate, iar un număr de cca. 235 mii fermieri au asigurat aplicarea unor practici de agro-mediu pe o suprafață de peste 1,63 mil. ha de pajiști cu înaltă valoare naturală, pajiști importante pentru unele specii rare de fluturi, pajiști sau terenuri arabile importante pentru unele specii prioritare de păsări sau terenuri arabile care prezintă riscuri de degradare.

Și pentru actuala perioadă de programare (2014-2020), pentru a evita efectele secundare negative ale anumitor practici agricole, UE prin politicile susținute din fonduri europene adresate agriculturii și dezvoltării rurale, oferă Statelor Membre posibilitatea acordării unor plăți compensatorii fermierilor care furnizează societății servicii publice prin adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. Conform Regulamentului de dezvoltare rurală nr. 1305/2013, minimum 30% din alocarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este rezervată măsurilor care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și climă.

Provocarea pentru următoarea perioadă constă în menținerea acestei bogate resurse pe care România o deține în comparație cu alte State Membre ale UE – biodiversitatea asociată terenurilor agricole, în fața schimbărilor socio-economice care sunt așteptate în mediul rural în perioada următoare. Pentru a asigura atingerea acestor obiective, este nevoie ca sistemele extensive de agricultură (bazate pe reducerea inputurilor și utilizarea durabilă a resurselor naturale) să fie susținute pentru a putea face față competiției atât cu presiunea de adoptare de sisteme agricole intensive, cât și într-un context mai larg, cu alte activități economice emergente cu care agricultura se va putea afla în competiție din perspectiva utilizării terenurilor agricole. În același timp, încurajarea continuării activităților agricole în zonele cu o valoare de mediu ridicată, dar în special în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și în zonele montane, precum și evitarea abandonului acestor zone trebuie să constituie o prioritate în perioada următoare.

Măsurile de mediu și climă ale PNDR 2014-2020, atât în cazul pajiștilor permanente naturale și semi-naturale, cât și în cazul livezilor tradiționale utilizate extensiv sau al terenurilor arabile, promovează practicarea unei agriculturi care presupune lipsa mecanizării cu utilaje grele și evitarea chimizării alături de aplicarea tehnicilor agricole tradiționale folosite (ce se reduc în fond la un pășunat non-intensiv și la stabilirea unor date și metode de aplicare a cositului) vor favoriza menținerea habitatelor prioritare și a speciilor importante, a fondului cultural tradițional, precum și o utilizare rațională a resurselor naturale. Eforturile întreprinse până în prezent pentru atingerea unor obiective ambițioase de protecție a mediului sunt susținute și în continuare prin PNDR 2014-2020, alocarea măsurilor de mediu și climă în actuala perioadă de programare depășind 30% din alocările totale FEADR.

MĂSURILE DE MEDIU ȘI CLIMĂ FINANŢATE PRIN PNDR 2014 - 2020

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul PNDR 2014-2020 și implementate în România începând cu anul 2016, sunt:

- Măsura 10 – agro-mediu și climă (M10),
- Măsura 11 – agricultura ecologică (M11),
- Măsura 13 – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M13),
- Măsura 214 – plăți de agro-mediu (M214) din PNDR 2007 – 2013 – angajamentele aflate în derulare finanțate din alocarea măsurilor 10 și 11 din PNDR 2014 – 2020.


7
Începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă obligațiile care derivă din statutul de Stat Membru, fermierii români au putut beneficia de unele drepturi similare cu fermierii europeni. Între acestea, un rol important l-au avut fondurile adresate agriculturii și dezvoltării rurale, o componentă importantă a acestor fonduri fiind constituită de alocările financiare ale măsurilor Axei 2 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Astfel, utilizatorii de terenuri agricole din România, care au adoptat standarde superioare de mediu pe baze voluntare, au avut la dispoziție peste 3 mld. euro adresate conservării biodiversității, protecției resurselor naturale (în special a solului și a apelor), reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, conservării peisajelor tradiționale. Măsurile care au contribuit în perioada 2007-2013 în mod susținut la atingerea acestor obiective au fost cele adresate zonelor defavorizate (LFA) și măsura de agro-mediu.

Pe fondul caracterului extensiv al agriculturii practicată la scară largă în România, aceste măsuri au contribuit prin acțiunile propuse atât la evitarea intensivizării agriculturii în zonele rurale care asociază o mare valoare de mediu prin păstrarea speciilor sălbatice de plante și animale și a habitatelor prioritare la nivel european, cât și la evitarea abandonului activităților agricole în zonele cu potențial agricol limitat de unele condiții nefavorabile induse de factorii naturali. Practic, aplicarea acestor măsuri la scară largă, a asigurat în perioada 2007-2013 un echilibru între dezvoltarea economică rezultată în urma stimulării competitivității în spațiul rural pe de-o parte, și protecția mediului și menținerea peisajului rural tradițional pe de altă parte.

În acest context, la acest moment, datele de monitorizare ale PNDR 2007-2013 arată că o pondere importantă a terenurilor agricole au beneficiat în perioada 2007-2013 de aplicarea unui management durabil, extensiv, ceea ce indică succesul implementării acestor măsuri. În această perioadă un număr de peste 370 mii de fermieri au asigurat evitarea abandonului pentru cca. 2,83 mil. ha de terenuri agricole situate în zone defavorizate, iar un număr de cca. 235 mii fermieri au asigurat aplicarea unor practici de agro-mediu pe o suprafață de peste 1,63 mil. ha de pajiști cu înaltă valoare naturală, pajiști importante pentru unele specii rare de fluturi, pajiști sau terenuri arabile importante pentru unele specii prioritare de păsări sau terenuri arabile care prezintă riscuri de degradare.

Și pentru actuala perioadă de programare (2014-2020), pentru a evita efectele secundare negative ale anumitor practici agricole, UE prin politicile susținute din fonduri europene adresate agriculturii și dezvoltării rurale, oferă Statelor Membre posibilitatea acordării unor plăți compensatorii fermierilor care furnizează societății servicii publice prin adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. Conform Regulamentului de dezvoltare rurală nr. 1305/2013, minimum 30% din alocarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este rezervată măsurilor care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și climă.

Provocarea pentru următoarea perioadă constă în menținerea acestei bogate resurse pe care România o deține în comparație cu alte State Membre ale UE – biodiversitatea asociată terenurilor agricole, în fața schimbărilor socio-economice care sunt așteptate în mediul rural în perioada următoare. Pentru a asigura atingerea acestor obiective, este nevoie ca sistemele extensive de agricultură (bazate pe reducerea inputurilor și utilizarea durabilă a resurselor naturale) să fie susținute pentru a putea face față competiției atât cu presiunea de adoptare de sisteme agricole intensive, cât și într-un context mai larg, cu alte activități economice emergente cu care agricultura se va putea afla în competiție din perspectiva utilizării terenurilor agricole. În același timp, încurajarea continuării activităților agricole în zonele cu o valoare de mediu ridicată, dar în special în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și în zonele montane, precum și evitarea abandonului acestor zone trebuie să constituie o prioritate în perioada următoare.

Măsurile de mediu și climă ale PNDR 2014-2020, atât în cazul pajiștilor permanente naturale și semi-naturale, cât și în cazul livezilor tradiționale utilizate extensiv sau al terenurilor arabile, promovează practicarea unei agriculturi care presupune lipsa mecanizării cu utilaje grele și evitarea chimizării alături de aplicarea tehnicilor agricole tradiționale folosite (ce se reduc în fond la un pășunat non-intensiv și la stabilirea unor date și metode de aplicare a cositului) vor favoriza menținerea habitatelor prioritare și a speciilor importante, a fondului cultural tradițional, precum și o utilizare rațională a resurselor naturale. Eforturile întreprinse până în prezent pentru atingerea unor obiective ambițioase de protecție a mediului sunt susținute și în continuare prin PNDR 2014-2020, alocarea măsurilor de mediu și climă în actuala perioadă de programare depășind 30% din alocările totale FEADR.

MĂSURILE DE MEDIU ȘI CLIMĂ FINANŢATE PRIN PNDR 2014 - 2020

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul PNDR 2014-2020 și implementate în România începând cu anul 2016, sunt:

- Măsura 10 – agro-mediu și climă (M10),
- Măsura 11 – agricultura ecologică (M11),
- Măsura 13 – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M13),
- Măsura 214 – plăți de agro-mediu (M214) din PNDR 2007 – 2013 – angajamentele aflate în derulare finanțate din alocarea măsurilor 10 și 11 din PNDR 2014 – 2020.

8
Începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă obligațiile care derivă din statutul de Stat Membru, fermierii români au putut beneficia de unele drepturi similare cu fermierii europeni. Între acestea, un rol important l-au avut fondurile adresate agriculturii și dezvoltării rurale, o componentă importantă a acestor fonduri fiind constituită de alocările financiare ale măsurilor Axei 2 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Astfel, utilizatorii de terenuri agricole din România, care au adoptat standarde superioare de mediu pe baze voluntare, au avut la dispoziție peste 3 mld. euro adresate conservării biodiversității, protecției resurselor naturale (în special a solului și a apelor), reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, conservării peisajelor tradiționale. Măsurile care au contribuit în perioada 2007-2013 în mod susținut la atingerea acestor obiective au fost cele adresate zonelor defavorizate (LFA) și măsura de agro-mediu.

Pe fondul caracterului extensiv al agriculturii practicată la scară largă în România, aceste măsuri au contribuit prin acțiunile propuse atât la evitarea intensivizării agriculturii în zonele rurale care asociază o mare valoare de mediu prin păstrarea speciilor sălbatice de plante și animale și a habitatelor prioritare la nivel european, cât și la evitarea abandonului activităților agricole în zonele cu potențial agricol limitat de unele condiții nefavorabile induse de factorii naturali. Practic, aplicarea acestor măsuri la scară largă, a asigurat în perioada 2007-2013 un echilibru între dezvoltarea economică rezultată în urma stimulării competitivității în spațiul rural pe de-o parte, și protecția mediului și menținerea peisajului rural tradițional pe de altă parte.

În acest context, la acest moment, datele de monitorizare ale PNDR 2007-2013 arată că o pondere importantă a terenurilor agricole au beneficiat în perioada 2007-2013 de aplicarea unui management durabil, extensiv, ceea ce indică succesul implementării acestor măsuri. În această perioadă un număr de peste 370 mii de fermieri au asigurat evitarea abandonului pentru cca. 2,83 mil. ha de terenuri agricole situate în zone defavorizate, iar un număr de cca. 235 mii fermieri au asigurat aplicarea unor practici de agro-mediu pe o suprafață de peste 1,63 mil. ha de pajiști cu înaltă valoare naturală, pajiști importante pentru unele specii rare de fluturi, pajiști sau terenuri arabile importante pentru unele specii prioritare de păsări sau terenuri arabile care prezintă riscuri de degradare.

Și pentru actuala perioadă de programare (2014-2020), pentru a evita efectele secundare negative ale anumitor practici agricole, UE prin politicile susținute din fonduri europene adresate agriculturii și dezvoltării rurale, oferă Statelor Membre posibilitatea acordării unor plăți compensatorii fermierilor care furnizează societății servicii publice prin adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. Conform Regulamentului de dezvoltare rurală nr. 1305/2013, minimum 30% din alocarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este rezervată măsurilor care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și climă.

Provocarea pentru următoarea perioadă constă în menținerea acestei bogate resurse pe care România o deține în comparație cu alte State Membre ale UE – biodiversitatea asociată terenurilor agricole, în fața schimbărilor socio-economice care sunt așteptate în mediul rural în perioada următoare. Pentru a asigura atingerea acestor obiective, este nevoie ca sistemele extensive de agricultură (bazate pe reducerea inputurilor și utilizarea durabilă a resurselor naturale) să fie susținute pentru a putea face față competiției atât cu presiunea de adoptare de sisteme agricole intensive, cât și într-un context mai larg, cu alte activități economice emergente cu care agricultura se va putea afla în competiție din perspectiva utilizării terenurilor agricole. În același timp, încurajarea continuării activităților agricole în zonele cu o valoare de mediu ridicată, dar în special în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și în zonele montane, precum și evitarea abandonului acestor zone trebuie să constituie o prioritate în perioada următoare.

Măsurile de mediu și climă ale PNDR 2014-2020, atât în cazul pajiștilor permanente naturale și semi-naturale, cât și în cazul livezilor tradiționale utilizate extensiv sau al terenurilor arabile, promovează practicarea unei agriculturi care presupune lipsa mecanizării cu utilaje grele și evitarea chimizării alături de aplicarea tehnicilor agricole tradiționale folosite (ce se reduc în fond la un pășunat non-intensiv și la stabilirea unor date și metode de aplicare a cositului) vor favoriza menținerea habitatelor prioritare și a speciilor importante, a fondului cultural tradițional, precum și o utilizare rațională a resurselor naturale. Eforturile întreprinse până în prezent pentru atingerea unor obiective ambițioase de protecție a mediului sunt susținute și în continuare prin PNDR 2014-2020, alocarea măsurilor de mediu și climă în actuala perioadă de programare depășind 30% din alocările totale FEADR.

MĂSURILE DE MEDIU ȘI CLIMĂ FINANŢATE PRIN PNDR 2014 - 2020

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul PNDR 2014-2020 și implementate în România începând cu anul 2016, sunt:

- Măsura 10 – agro-mediu și climă (M10),
- Măsura 11 – agricultura ecologică (M11),
- Măsura 13 – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M13),
- Măsura 214 – plăți de agro-mediu (M214) din PNDR 2007 – 2013 – angajamentele aflate în derulare finanțate din alocarea măsurilor 10 și 11 din PNDR 2014 – 2020.

9
Începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă obligațiile care derivă din statutul de Stat Membru, fermierii români au putut beneficia de unele drepturi similare cu fermierii europeni. Între acestea, un rol important l-au avut fondurile adresate agriculturii și dezvoltării rurale, o componentă importantă a acestor fonduri fiind constituită de alocările financiare ale măsurilor Axei 2 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Astfel, utilizatorii de terenuri agricole din România, care au adoptat standarde superioare de mediu pe baze voluntare, au avut la dispoziție peste 3 mld. euro adresate conservării biodiversității, protecției resurselor naturale (în special a solului și a apelor), reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, conservării peisajelor tradiționale. Măsurile care au contribuit în perioada 2007-2013 în mod susținut la atingerea acestor obiective au fost cele adresate zonelor defavorizate (LFA) și măsura de agro-mediu.

Pe fondul caracterului extensiv al agriculturii practicată la scară largă în România, aceste măsuri au contribuit prin acțiunile propuse atât la evitarea intensivizării agriculturii în zonele rurale care asociază o mare valoare de mediu prin păstrarea speciilor sălbatice de plante și animale și a habitatelor prioritare la nivel european, cât și la evitarea abandonului activităților agricole în zonele cu potențial agricol limitat de unele condiții nefavorabile induse de factorii naturali. Practic, aplicarea acestor măsuri la scară largă, a asigurat în perioada 2007-2013 un echilibru între dezvoltarea economică rezultată în urma stimulării competitivității în spațiul rural pe de-o parte, și protecția mediului și menținerea peisajului rural tradițional pe de altă parte.

În acest context, la acest moment, datele de monitorizare ale PNDR 2007-2013 arată că o pondere importantă a terenurilor agricole au beneficiat în perioada 2007-2013 de aplicarea unui management durabil, extensiv, ceea ce indică succesul implementării acestor măsuri. În această perioadă un număr de peste 370 mii de fermieri au asigurat evitarea abandonului pentru cca. 2,83 mil. ha de terenuri agricole situate în zone defavorizate, iar un număr de cca. 235 mii fermieri au asigurat aplicarea unor practici de agro-mediu pe o suprafață de peste 1,63 mil. ha de pajiști cu înaltă valoare naturală, pajiști importante pentru unele specii rare de fluturi, pajiști sau terenuri arabile importante pentru unele specii prioritare de păsări sau terenuri arabile care prezintă riscuri de degradare.

Și pentru actuala perioadă de programare (2014-2020), pentru a evita efectele secundare negative ale anumitor practici agricole, UE prin politicile susținute din fonduri europene adresate agriculturii și dezvoltării rurale, oferă Statelor Membre posibilitatea acordării unor plăți compensatorii fermierilor care furnizează societății servicii publice prin adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. Conform Regulamentului de dezvoltare rurală nr. 1305/2013, minimum 30% din alocarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este rezervată măsurilor care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și climă.

Provocarea pentru următoarea perioadă constă în menținerea acestei bogate resurse pe care România o deține în comparație cu alte State Membre ale UE – biodiversitatea asociată terenurilor agricole, în fața schimbărilor socio-economice care sunt așteptate în mediul rural în perioada următoare. Pentru a asigura atingerea acestor obiective, este nevoie ca sistemele extensive de agricultură (bazate pe reducerea inputurilor și utilizarea durabilă a resurselor naturale) să fie susținute pentru a putea face față competiției atât cu presiunea de adoptare de sisteme agricole intensive, cât și într-un context mai larg, cu alte activități economice emergente cu care agricultura se va putea afla în competiție din perspectiva utilizării terenurilor agricole. În același timp, încurajarea continuării activităților agricole în zonele cu o valoare de mediu ridicată, dar în special în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și în zonele montane, precum și evitarea abandonului acestor zone trebuie să constituie o prioritate în perioada următoare.

Măsurile de mediu și climă ale PNDR 2014-2020, atât în cazul pajiștilor permanente naturale și semi-naturale, cât și în cazul livezilor tradiționale utilizate extensiv sau al terenurilor arabile, promovează practicarea unei agriculturi care presupune lipsa mecanizării cu utilaje grele și evitarea chimizării alături de aplicarea tehnicilor agricole tradiționale folosite (ce se reduc în fond la un pășunat non-intensiv și la stabilirea unor date și metode de aplicare a cositului) vor favoriza menținerea habitatelor prioritare și a speciilor importante, a fondului cultural tradițional, precum și o utilizare rațională a resurselor naturale. Eforturile întreprinse până în prezent pentru atingerea unor obiective ambițioase de protecție a mediului sunt susținute și în continuare prin PNDR 2014-2020, alocarea măsurilor de mediu și climă în actuala perioadă de programare depășind 30% din alocările totale FEADR.

MĂSURILE DE MEDIU ȘI CLIMĂ FINANŢATE PRIN PNDR 2014 - 2020

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul PNDR 2014-2020 și implementate în România începând cu anul 2016, sunt:

- Măsura 10 – agro-mediu și climă (M10),
- Măsura 11 – agricultura ecologică (M11),
- Măsura 13 – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M13),
- Măsura 214 – plăți de agro-mediu (M214) din PNDR 2007 – 2013 – angajamentele aflate în derulare finanțate din alocarea măsurilor 10 și 11 din PNDR 2014 – 2020.


10
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 01 martie - 31 august 2017 (în zilele lucrătoare) rentierii agricoli trebuie să se prezinte, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pentru obţinerea vizei aferente anului 2016, a carnetelor de rentier agricol.
Pentru vizarea carnetului de rentier agricol, solicitantul (rentierul personal ori prin mandatar/curator/tutore), trebuie să semneze o declaraţie pentru obţinerea vizei anuale, conform anexei care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, însoţită de documente, pe baza cărora persoana desemnată de către Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar şi în cazul persoanelor pensionate pe caz de boală va certifica copiile depuse ale deciziilor de la comisia de expertiză medicală, respectiv de:
1) carnetul de rentier agricol;
2) actul de identitate al solicitantului;
3) decizia de la comisia de expertiză medicală - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală, în original. Decizia de la comisia de expertiză medicală se depune în copie;
4) procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
5) contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil.*) Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;
6) extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei. (extrasul se depune opţional)
În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.
Solicitanţii prezintă la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, documentele menţionate mai sus, în original, pe baza cărora angajatul APIA va certifica copiile depuse. După certificare, originalele vor fi restituite solicitanţilor.
Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.
Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2015 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.7 din Legea 247/2005 Titlu XI, doar dacă, până la 31 august 2017, moştenitorii vor depune la oricare
Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu), certificatul de deces (original şi copie), actul de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ,,definitivă şi irevocabilă” (original şi copie), B.I/C.I./paşaport al moştenitorului (original şi copie), împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original), precum şi un extras de cont pe numele solicitantului.

11
Schema de plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu

12
SPRIJIN CUPLAT ÎN SECTORUL VEGETAL
Se acordă pentru culturile prevăzute la art. 41, alin.(1) din O.M.A.D.R. nr. 619./2015, cu modificări şi completări ulterioare.
Pentru a beneficia de sprijinul cuplat, fermierii activi trebuie să îndeplinească condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la Capitolul II şi condiţiile de la art. 33 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin.
În cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei, conform art. 8, alin. (1), lit. c) din ordonanţă.(conform art.41, alin.(3) din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare).
Pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri. (art.24, alin (3) din OUG nr.3/2015 cu modificări și completări ulterioare).
Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în avizul de expediţie al seminţei de soia eliberat de deţinătorul soiului de soia către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 4 la OMADR nr.619/2015, cu modificări şi completări. Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă. Nerespectarea prevederilor de mai sus atrage neeligibilitatea suprafeţelor solicitate în cererea unică de plată pentru schemele de sprijin cuplat. (art. 41, alin. (6) din OMADR nr. 619/2015, cu modificări și completări ulterioare).

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CARTOFI TIMPURII, SEMITIMPURII ŞI DE VARĂ PENTRU INDUSTRIALIZARE
Sprijinul cuplat pentru cultura de cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare, conform art.59 din O.M.A.D.R. nr.619/2015, cu modificări şi completări ulterioare) se acordă fermierilor activi care:
a) cultivă cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare;
b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului A.N.S.V.S.A. nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 30 octombrie a anului de cerere;
c) fac dovada comercializării producţiei contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, care se depune la APIA până la data de 30 octombrie a anului de cerere.
Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile Prebază, Bază şi Certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.
Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "sămânţă admisă" pentru însămânţare" sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 august a anului de cerere. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în Anexa nr. 4 la OMADR nr.619/2015, cu modificări şi completări.
Conform prevederilor art. 60, alin.(1), alin. (2) şi alin.(3) din O.M.A.D.R. nr.619/2015, cu modificări şi completări ulterioare:
(1) În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal este membru al unui grup/organizaţie de producători recunoscut(ă) de M.A.D.R., actele doveditoare ale cantităţii livrate prin intermediul grupului/organizaţiei sunt:
a) pentru persoanele fizice, copie de pe carnetul de comercializare, eliberat în baza prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 145/2014;
b) pentru persoanele juridice, inclusiv PFA,II,IF, copia facturii emisă către grup.
(2) Solicitanţii menţionaţi mai prezintă şi:
a) adeverinţă prin care fac dovada că sunt membri ai grupului/organizaţiei de producători prin care valorifică producţia;
b) copia contractului încheiat între grup /organizaţie şi cumpărător.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) și (2) se prezintă la termenele prevăzute în cadrul articolelor 42 - 59. (art.60, alin. (3) din OMADR nr. 619/2015, cu modificări și completări ulterioare).
Speciile de seminţe pentru care se efectuează inspecţii în câmp în vederea certificării sunt cele enumerate în Anexa 1 la Decizia Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe.
În aceeaşi anexă se regăsesc şi tările terţe unde sunt produse aceste seminţe: Argentina, Australia, Bulgaria, Canada, Chile, Republica Cehă, Estonia, Croaţia, Ungaria, Israel, Letonia, Maroc, Noua Zeelandă, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Turcia, Statele Unite ale Americii, Uruguay, Iugoslavia, Africa de Sud.

13
SPRIJIN CUPLAT ÎN SECTORUL VEGETAL
Se acordă pentru culturile prevăzute la art. 41, alin.(1) din O.M.A.D.R. nr. 619./2015, cu modificări şi completări ulterioare.
Pentru a beneficia de sprijinul cuplat, fermierii activi trebuie să îndeplinească condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la Capitolul II şi condiţiile de la art. 33 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin.
În cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei, conform art. 8, alin. (1), lit. c) din ordonanţă.(conform art.41, alin.(3) din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare).
Pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri. (art.24, alin (3) din OUG nr.3/2015 cu modificări și completări ulterioare).
Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în avizul de expediţie al seminţei de soia eliberat de deţinătorul soiului de soia către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 4 la OMADR nr.619/2015, cu modificări şi completări. Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă. Nerespectarea prevederilor de mai sus atrage neeligibilitatea suprafeţelor solicitate în cererea unică de plată pentru schemele de sprijin cuplat. (art. 41, alin. (6) din OMADR nr. 619/2015, cu modificări și completări ulterioare).

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CAISE ŞI ZARZĂRE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII
Sprijinul cuplat pentru caise şi zarzăre destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care:
a) exploatează livezi de caişi şi zarzări;
b) fac dovada comercializării a unei producţii minime de 4,7 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 septembrie a anului de cerere.
c) unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de caişi şi/sau zarzări fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 septembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne (art.58 din O.M.A.D.R. nr.619/2015, cu modificări şi completări ulterioare).

14
SPRIJIN CUPLAT ÎN SECTORUL VEGETAL
Se acordă pentru culturile prevăzute la art. 41, alin.(1) din O.M.A.D.R. nr. 619./2015, cu modificări şi completări ulterioare.
Pentru a beneficia de sprijinul cuplat, fermierii activi trebuie să îndeplinească condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la Capitolul II şi condiţiile de la art. 33 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin.
În cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei, conform art. 8, alin. (1), lit. c) din ordonanţă.(conform art.41, alin.(3) din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare).
Pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri. (art.24, alin (3) din OUG nr.3/2015 cu modificări și completări ulterioare).
Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în avizul de expediţie al seminţei de soia eliberat de deţinătorul soiului de soia către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 4 la OMADR nr.619/2015, cu modificări şi completări. Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă. Nerespectarea prevederilor de mai sus atrage neeligibilitatea suprafeţelor solicitate în cererea unică de plată pentru schemele de sprijin cuplat. (art. 41, alin. (6) din OMADR nr. 619/2015, cu modificări și completări ulterioare).

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CIREŞE ŞI VIŞINE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII
Sprijinul cuplat pentru cireşe şi vişine destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care:
a) exploatează livezi de cireşi şi vişini;
b) fac dovada comercializării a unei producţii minime de 4,4 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului A.N.S.V.S.A. nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 octombrie a anului de cerere;
c) unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de cireşi şi/sau vişini fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 octombrie a anului de cerere, prin documente contabile interne (art.57 din O.M.A.D.R. nr.619/2015, cu modificări şi completări ulterioare).

15
SPRIJIN CUPLAT ÎN SECTORUL VEGETAL
Se acordă pentru culturile prevăzute la art. 41, alin.(1) din O.M.A.D.R. nr. 619./2015, cu modificări şi completări ulterioare.
Pentru a beneficia de sprijinul cuplat, fermierii activi trebuie să îndeplinească condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la Capitolul II şi condiţiile de la art. 33 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin.
În cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei, conform art. 8, alin. (1), lit. c) din ordonanţă.(conform art.41, alin.(3) din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare).
Pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri. (art.24, alin (3) din OUG nr.3/2015 cu modificări și completări ulterioare).
Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în avizul de expediţie al seminţei de soia eliberat de deţinătorul soiului de soia către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 4 la OMADR nr.619/2015, cu modificări şi completări. Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă. Nerespectarea prevederilor de mai sus atrage neeligibilitatea suprafeţelor solicitate în cererea unică de plată pentru schemele de sprijin cuplat. (art. 41, alin. (6) din OMADR nr. 619/2015, cu modificări și completări ulterioare).

SPRIJIN CUPLAT PENTRU MERE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII
Sprijinul cuplat pentru mere destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care:
a) exploatează livezi de meri;
b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 7,8 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului A.N.S.V.S.A. nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice până la data de 1 decembrie a anului de cerere;
c) unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de meri fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 decembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne (art.56 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare).

Pages: [1] 2 3